Berceni: Echipă nouă la primărie, proiecte majore pentru comunitate

Discuţiile purtate cu oamenii în perioada campaniei electorale, de către Gheorghe Covrigea, noul primar al localităţii Berceni, sunt cele care se află la baza primelor proiecte pe care acesta le-a iniţiat alături de echipa sa, odată ales la conducerea administraţiei locale.

Astfel, investiţiile în educaţie, demersuri pentru reintroducerea serviciilor RATB în localitate sau amenajarea de trotuare în cartierele nou construite ale comunei sunt tot atâtea probleme în care noul edil s-a implicat, în urma dialogului pe care, în mod constant, îl poartă cu membrii comunităţii.

 

 

Reporter: Domnule primar, care a fost primul proiect pe care l-aţi iniţiat după preluarea funcţiei pe care o ocupaţi?

Gheorghe Covrigea: Primul proiect pe care l-am avut în vedere după instalarea la primărie este unul vizând domeniul educaţiei. Pentru realizarea acestuia, a fost necesară mai întâi demolarea vechii şcoli din localitate, care avea 200 de ani, astfel încât, după cum ne-am propus, la începutul noului an şcolar 2017-2018 copiii să revină într-o şcoală nouă. Considerăm că e unul dintre cele mai importante proiecte, fiind vorba de copii, de viitorul comunităţii noastre, practic.

Această nouă şcoală se va construi din fonduri proprii, nu am făcut un proiect pentru a obţine fonduri europene, deoarece ar fi durat foarte mult, iar copiii trebuie să aibă un spaţiu în care să-şi desfăşoare activitatea. Pentru un an de zile am găsit posibilitatea de a pregăti două săli de clasă, necesare copiilor care învăţau în şcoala veche.

Noua şcoală va deţine patru săli de clasă, două la parter şi două la etaj, la mansardă o sală de festivităţi care va putea fi utilizată inclusiv la orele de educaţie fizică, întrucât spaţiul nu ar permite amenajarea separată a unei astfel de săli. Şcoala veche deţinea doar două săli de clasă, la parter, ocupând o suprafaţă de 370 metri, faţă de 964 cât va ocupa noua unitate şcolară. Acolo vor învăţa tot copiii de la clasele I-IV, dar vom avea aceste două săli în plus şi sala de festivităţi, se va învăţa în două schimburi, iar obiectivul era extrem de necesar, având în vedere faptul că efectivul de copii din localitate a crescut.

În plus, vechea şcoală – construită în 1820, fără fundaţie, zidită direct pe pământ şi afectată de igrasie – nu mai putea, categoric, să ofere condiţii de siguranţă în desfăşurarea activităţii şcolare.

Revenind la viitoarea şcoală, trebuie spus că, dacă vom avea posibilitatea de a accesa fonduri pentru dotarea ei, vom face acest lucru, însă pentru construirea efectivă a unităţii şcolare vom aloca fonduri din bugetul propriu.

 

 

Reporter: Din noua postură, aceea de primar al comunei, cum aţi descrie, în câteva cuvinte, localitatea Berceni?

Gheorghe Covrigea: Ţinând cont de trecutul ei şi nu numai, Berceni este o localitate de oameni gospodari, oameni care îşi doresc mai mult, o localitate în extindere – aproape că s-a dublat ca suprafaţă construită şi se construieşte în continuare foarte mult -, o localitate cu mulţi tineri, aici venind oameni inclusiv din Bucureşti pentru a-şi cumpăra sau ridica o locuinţă în Berceni, dar, pe de altă parte – având în vedere distanţa mică faţă de Capitală – este, totuşi, o localitate încă insuficient dezvoltată, utilităţi precum reţeaua de apă sau cea de canalizare fiind câteva dintre dezavantajele ei.

 

 

Reporter: Aveţi în plan, fără îndoială, remedierea acestor probleme.

Gheorghe Covrigea: Sigur că da. Facem parte dintr-o asociaţie a Consiliului Judeţean Ilfov, Euro-Apa, suntem prinşi într-un proiect vizând reţeaua de canalizare şi se preconizează că, undeva la sfârşitul anului, va fi demarată procedura de licitaţie pentru atribuirea lucrărilor aferente proiectului. Acesta presupune aducerea apei din Capitală, din zona IMGB, există un contract cu Apa Nova dar şi un surplus de apă, care va fi una de mai bună calitate şi mult mai ieftină comparativ cu apa existentă acum în cele două puţuri din Berceni, forate la 80 de metri.

 

 

Reporter: Există, pe raza localităţii, societăţi care să asigure locuri de muncă pentru cetăţenii comunei?

Gheorghe Covrigea: Avem destul de puţine astfel de societăţi, pe de altă parte însă rata şomajului este sub media judeţului, în condiţiile în care din Berceni pleacă zilnic aproximativ 1.500 de persoane către locurile de muncă pe care le au în Capitală.  Iar acesta este un motiv în plus pentru care dorim să ne implicăm în vederea readucerii serviciului RATB în localitatea noastră. Acesta a fost, de altfel, un obiectiv pe care oamenii ni l-au solicitat cu preponderenţă când am stat de vorbă în perioada campaniei electorale şi în continuare ni se solicită rezolvarea acestei probleme. Şi aceasta atât mai mult cu cât, pe lângă locuitorii din Berceni care au locuri de muncă în Bucureşti, foarte mulţi copii învaţă la unităţi şcolare din Capitală.

 

 

Reporter: Ce alte proiecte aveţi în pregătire sau chiar în desfăşurare?

Gheorghe Covrigea: Dintre cele începute de noi în momentul în care am ajuns la primărie, aş aminti amplasarea unui bancomat în localitate, lucru de asemenea solicitat de cetăţenii comunei, şi chiar pe parcursul zilei de mâine vom semna contractul cu BCR în acest sens.

Un alt proiect pe care l-am demarat şi care se află pe final este construirea unui trotuar pe o distanţă de aproape 500 metri, din cartierul Mamina către staţia de autobuz. Este vorba despre un cartier nou, unde nu a existat niciodată trotuar, fiind o zonă nou înfiinţată, iar oamenii ne-au cerut construirea acestuia întrucât, pe timp de iarnă, erau nevoiţi să meargă pe carosabil.

Trotuarul a fost realizat utilizând în mare parte materiale recuperate de la fostul parc din localitate, care a fost desfiinţat şi de unde am recuperat pavajul.

Vom începe, de altfel, lucrările şi la acest parc, care se va întinde pe o suprafaţă de  5.000 metri, vechiul spaţiu fiind mai mult un loc de joacă pentru copii. Viitorul obiectiv va avea nu doar locuri de joacă, ci şi pomi care să ofere umbră vara, reţea de iluminat, punct fix de pază, precum şi camere de supraveghere, pentru care chiar în acest moment se află în desfăşurare o serie de lucrări.

În ce priveşte obiectivele de perspectivă, avem câteva proiecte care au fost depuse anterior şi pe care le vom continua, cum este cel pentru mansardarea şi extinderea şcolii nr. 1, ceea ce va însemna un plus de patru săli de clasă şi o sală de sport. Vorbind despre această unitate şcolară, trebuie amintit că, în săptămâna premergătoare începerii anului şcolar, am schimbat gazonul de pe terenul sintetic de care unitatea dispune. Am reuşit să finalizăm respectivele lucrări în mod eficient, astfel încât festivitatea de debut a noului an şcolar s-a desfăşurat chiar pe acest teren.

Un alt proiect depus presupune construirea unei noi grădiniţe în localitate. Cele existente la nivelul comunei au un număr destul de mare de copii, fiind câte 35 de copii în grupă, astfel că o nouă unitate de învăţământ preşcolar era absolut necesară.

Înfiinţarea unui after-school este un alt proiect de care ne-am ocupat, de data aceasta fiind vorba despre unul iniţiat de noua administraţie locală a comunei. Se lucrează chiar în această perioadă la obiectivul amintit şi preconizăm că el va fi gata la jumătatea lui noiembrie, astfel încât cel târziu la sfârşitul lunii să-l deschidem oficial. Amenajăm acum patru săli în acest after-school şi ne putem extinde, el urmând a fi amplasat în clădirea multifuncţională existentă în localitate şi construită cu aproximativ nouă ani în urmă. Iniţial se dorea înfiinţarea unei policlinici acolo, însă nu i-a mai fost dată nici o utilitate până în momentul de faţă. Centrul after-school este şi el mai mult decât necesar, având în vedere faptul că multe familii tinere au copii, însă pe timpul zilei, câtă vreme părinţii se află la serviciu, micuţii nu au în grija cui să fie lăsaţi.

Alte lucrări efectuate în această perioadă vizează curtea dispensarului uman din localitate, unde domnul viceprimar a considerat binevenită o schimbare, prin amenajarea unui mic părculeţ acolo, cu alei, bănci, iluminat pe timp de noapte şi punct fix de pază, dar şi prin repararea monumentului eroilor amplasat în zona amintită.

În locul fostei carmangerii, pe strada Domniţa Bălaşa la intersecţie cu Călugăreni, ne dorim să construim încă o grădiniţă. Terenul respectiv este administrat de primărie şi vrem să ridicăm acolo, cât mai curând, încă o astfel de unitate de învăţământ preşcolar.

 

 

Reporter: Cum stau lucrurile în ceea ce priveşte calitatea drumurilor din localitate?

Gheorghe Covrigea: În ce priveşte infrastructura drumurilor, din păcate nu putem investi în refacerea tuturor trotuarelor din localitate, având în vedere că deocamdată nu avem canalizare. Avem grijă însă să le reparăm pe cele existente, ridicând pavajul vechi. În momentul de faţă se lucrează în acest sens pe DJ 401, pe Bulevardul 1 Mai, iar lucrările au demarat din dreptul străzii Oituz către zona primăriei. Câtă vreme condiţiile meteo ne vor permite, aceste lucrări se vor desfăşura în continuare.

 

 

Reporter: Ce ne puteţi spune despre activitatea sportivă din localitate?

Gheorghe Covrigea: Aici trebuie spus, în primul rând, faptul că am decis să renunţăm la fosta echipă de fotbal, o echipă de liga a II-a, această renunţare referindu-se la finanţarea ei de către Consiliul local, de altfel unicul susţinător financiar al acesteia. Anual mergeau sume prea mari de bani, am considerat noi, pentru sprijinirea lotului, despre care ţin să menţionez că era format exclusiv din jucători veniţi din afara localităţii.

Noua mea echipă de la primărie a venit, aşadar, cu ideea sistării acestui sprijin financiar, apreciind pe bună dreptate că un astfel de suport material nu este unul corect faţă de cetăţenii localităţii în calitatea lor de contribuabili şi nu numai.

În această ordine de idei, am înfiinţat o altă echipă, pe care am înscris-o în liga a IV-a, am legitimat 25 de jucători, toţi din localitate şi care – e bine de ştiut – vin să joace fotbal de plăcere, fără a fi remuneraţi. Singurele costuri pe care le suportă Consiliul local sunt întreţinerea bazei şi grupele de copii, proveniţi de asemenea din localitate, astfel încât întreaga cheltuială să nu depăşească un miliard de lei vechi pe an.

 

 

Reporter: Cum sprijiniţi lăcaşurile de cult de pe raza comunei?

Gheorghe Covrigea: Legat de acest subiect, trebuie să amintesc faptul că în localitate se va mai construi o biserică, iar noi, Consiliul local, vom sprijini acest proiect în măsura în care vom putea. Lăcaşul de cult, care va purta hramul Sfintei Parascheva, va fi ridicat la cimitirul nou, pe strada Macului, pe o suprafaţă de 5 hectare de teren pentru care Patriarhia şi-a dat acceptul spre a fi utilizată în acest scop.

Am acordat sprijin preotului în vederea construirii acestei biserici, prin oferirea de materiale provenite de la vechea şcoală, iar centrala şi caloriferele de acolo, fiind în stare bună, au fost şi ele donate pentru acest lăcaş de cult. Ne vom implica, aşadar, şi în acest proiect cu tot ce vom putea.

 

 

„Un primar trebuie să fie atent la oameni şi aproape de ei”

 

 

Reporter: În ce fel se derulează colaborarea pe care o aveţi, în calitate de primar, cu membrii Consiliului local?

Gheorghe Covrigea: Fără a dori neapărat să mă laud, trebuie spus că am cel mai tânăr Consiliu local din judeţ, format din 15 consilieri, ţinând cont de numărul de locuitori ai comunei. Opt consilieri sunt din partea PSD, unul ALDE şi şase PNL.

Dincolo de apartenenţa politică însă, această echipă de tineri îşi doreşte să realizeze multe lucruri pentru localitate, domnii consilieri venind deseori cu propuneri de obiective noi în comună, după modelul altor localităţi, se informează, se documentează, se implică, vor să fie la curent cu toate noutăţile în materie de administraţie, dialogând cu domnul viceprimar şi cu mine în virtutea unei colaborări realmente foarte bune.

 

 

Reporter: Dacă aţi fi un simplu cetăţean, ce calităţi credeţi că ar trebui să aibă un primar?

Gheorghe Covrigea: În primul rând, cred că ar trebui să fie înarmat cu multă răbdare, să fie atent la oameni, să le asculte mulţumirile şi nemulţumirile, să fie aproape de ei, indiferent de ce i se cere.

Calităţile nu le obţii însă în momentul în care ajungi primar, trebuie să le ai înaintea acestui moment, altfel nu ajungi primar. Oamenii au acumulat multă nemulţumire şi au destule motive, pentru că au fost un pic neglijaţi, aş spune, în ultimul timp. Ei vor multe lucruri şi le vor repede, însă din fericire au simţit că îşi pot spune punctul de vedere şi că pot avea încredere în noi. Sunt încântaţi că au posibilitatea să-şi exprime punctul de vedere şi că există un dialog între ei şi noi, reprezentanţii administraţiei locale.

Pe de altă parte, oamenii înţeleg, în general, faptul că proiectele noastre necesită timp pentru a fi realizate, că fiecare proiect trebuie să treacă prin anumite etape şi că, inclusiv atunci când există fondurile necesare realizării unui proiect, depindem în mare măsură de acte, de documente, de avize care trebuie aprobate şi aşa mai departe.

 

Reporter: Un primar poate fi admirat, dar şi contestat. Funcţia dumneavoastră permite oamenilor să fie şi critici. Ce le transmiteţi celor care vă critică?

Gheorghe Covrigea: Să facă acest lucru de câte ori simt nevoia. Dacă nu eşti criticat, ajungi să neglijezi oamenii fără să îţi dai seama. Practic, criticile te fac să dai importanţa reală funcţiei tale şi să aduci lucrurile acolo unde ele trebuie să se afle.

Critica are, în general, un rol constructiv, ea îl întăreşte pe om şi îl face să vadă, repet, atât felul în care stau anumite lucruri cât şi pe cel în care ar trebui ele, de fapt, să stea.

Tocmai de aceea, oamenii au tot dreptul să critice, pentru că localitatea a dus lipsă de multe lucruri, lucruri simple, de care alte localităţi beneficiază deja de multă vreme.

Revin la ideea de dialog, despre care sunt convins că aduce câştig atât cetăţeanului, cât şi primarului. Este singura soluţie pentru a ajunge la ceea ce orice edil îşi doreşte: sentimentul că omul, cetăţeanul este mulţumit. Sigur, sunt lucruri pe care cetăţeanul le solicită şi care se pot rezolva relativ repede, aşa cum sunt lucruri care necesită timp, însă în ambele variante dialogul este cel care rezolvă, mai curând sau mai târziu, orice problemă.

Se întâmplă să vină şi oameni care îmi spun că locuiesc în Berceni de cinci, şase, opt ani iar anumite probleme nu au fost rezolvate în tot acest timp. Ideea este că eu sunt primar de numai patru luni, iar cei mai mulţi dintre cetăţeni înţeleg că trebuie să aibă răbdare atunci când vine vorba de asfaltarea imediată a unei străzi sau de alte probleme pe care aceştia ni le prezintă.

Ca metode în care se realizează efectiv dialogul cu cetăţenii, comunicarea online este utilizată mai mult de către tineri, însă de cele mai multe ori acest dialog are loc faţă în faţă, fie la primărie, fie deplasându-ne în teren. Cel mai eficient dialog este, de altfel, cel care are loc faţă în faţă.

Pentru că aminteam de tineri, trebuie spus că între intenţiile noastre de viitor se află şi realizarea unui proiect vizând o casă de cultură. Am avut un cămin cultural în localitate, care a fost demolat în urmă cu doi ani, dispunem de terenul necesar şi trebuie să începe lucrul şi la proiectul destinat unui astfel de obiectiv. În prezent, tinerii nu beneficiază de un spaţiu în care să se desfăşoare activităţile culturale sau în care să-şi petreacă timpul liber, de aceea considerăm că şi acesta ar fi un proiect de necesitate pentru comunitatea noastră.

Cristiana Panaitimg_8754 img_8763 img_8775 img_8779 img_8793 img_8804 img_8822

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.